His reflection stared menacingly back at him. It could fade away any minute now. That’s what he’s been telling himself for six years now. Six years since he first boarded this exact same train. Nothing had changed. White light still blinded him in the nothingness of the night, the train would still shake sometimes from one side to the other, animating the corpse that he was. It would still stop at exact times allowing him to smoke a cigarette or two. On rare ocassions he was able to see something more than train tracks beyond his own reflection. You could say it was the same eternal night. If only that was true… life would still make sense. He would have expectations and hopes and their songs would feel the same way. He, definitely, was a fool.

The train finally reached its destintation creaking as it slowly stopped fifty miles away from where she used to be.  Past lived inside of him. Who knew in what corner of the world she was now. He crawled in absolute bleakness ever since they parted ways. Hearing her voice once again was beyond his ragged strength. Maybe she was somewhere happy with someone that could really take care of her. He did not know and he did not want to have knowledge of such things. He couldn’t bear a thought like that quenching his fantasies. That’s why he would take this trip, once, every single year. To feel the same way when they… Oh, they…

It was still dark when he stepped onto the station’s wet pavement. A cigarette sizzled as the lighter’s small flame touched it. Just a glimmer in the fading murk. He absently crossed the bridge that went over the tracks. With some luck, a train would maybe shatter him into mllions of pieces. None the less, it wasn’t time for that yet. He didn’t feel ready. That might as well be the reason why he was still breathing. Hardly, but breathing. Minutes slowly drowned into eternity as more cigarettes sizzled. He didn’t think of anything. A piano casted echos into his soul making it tremble and shriek on the inside. His soul.. seemingly he still had one. There was a time when he thought she took it all away. Not willingly, of course.

He stepped into the other train, merely being able to open the doors. It was completly empty. Never has it been empty before. He couldn’t care less, though. Maybe it was a sign. A sign that time had finally come to do what he had long waited to. His eyes were locked on that same old clock when the train finally began to move slowly, an old man, filled with regret, waiting to die alone. He was one with it. What a ridiculous cliche. There was no better resemblance in the whole world, though. Looking out on the window the wet landscapes began to change slowly. He passed near the wide gray fields and then the hills and low mountains covered with pale green forests of fir. Oh God, he was slowly getting closer and closer as though that wreck of a train was reluctant to bring him home. Nevertheless, he wasn’t afraid. He had rooted fear out of himself long ago. He knew now what had to be done. He jumped out in the cold looking at the same building that hadn’t changed a bit. What if he called her ? Right then, right there. Fool, you fool ! She had probably long forgotten him. Not that remembering him would make any difference. What could she feel, if not hate or coldness ?

Rain was passivly falling from the gray sky when he saw the park before him. The ground was wet and muddy. Like always.  He sat on that wooden bench under the firs’ crown. Sad day. Back then he didn’t care though. He was the happiest man alive. Joy. Long forgotten feeling. He suddenly saw a squirell fussing around him. What kind of sick joke was God making ? He couldn’t take it anymore so he slowly raised and took the same slender path he came on. Then he made a quick turn, walking through that small desolate town, just him and his injured mind. When he entered the cafeteria he first noticed people that day. He ordered a tea and then went up on the stairs. He sat on the corner of the table as usually. It was so dark and quite. He still had the pictures they took there.

He pulled out a piece of paper and stared at it for a few minutes. Steam raised from the tea as it remained untouched. Quivering, he wrote down a few words. “You are the only exception”. Small tears rolled down his face. He started folding an origami swan from that piece of paper with his hands still trembling. He pulled the silver medalion from his neck and put it over the small swan. It was finally home. After all this time…

…

The train was roaring as it rapidly approached. The ground beneath was shaking roughly. And there it was. He was laying on the tracks. His mind was a mournful empty field surrounded by burning flames. No thoughts ran through it now. He didn’t even hear that loud, almost pleading, buzz.

“God have mercy upon my soul.”

Poate gândesc prea mult. Ceilalți nu știu cum sunt. Oricum am așa un fel de frică să nu pierd tot ce am acum. Multe lucruri rămân, au trecut patru ani de când m-am înregistrat pe Darkmark, cinci de când practic Parkour, alți cinci de programare și IT. Sunt conștient totuși că frica sau conștiința nu o să oprească lucrurile astea să dispară. Vreau schimbare, dar schimbare în sensul de progres. Abia aștept să scap de bac să mă simt liber cu adevărat. Scăpat de greutatea aia, stresul ala aiurea. Că de fapt nici nu mă omor cu învățatul dar.. ideea în sine mă scoate din sărite. Când o să se întâmple și asta poate că lucrurile vor sta altfel. Cel puțin cu parkour sper, să mi se vindece genunchii. Deși în ultima vreme parcă mă dor mai tare. Ceea ce e ilogic pentru că nu ies din casă deloc, deci nu îi solicit sau ceva. Nu știu.. O să văd. Poate peste câțiva ani o să-mi găsesc și fata pe care o aștept. Dacă nu vine.. nu-i nimic, asta e. Sunt alte lucruri mai importante.

Luni începe iarăși nebunia și deja vreau să vină următoarea vacanță. Meditații, abia o sa mai am timp de ceva gaming, coding, seriale. Nu mai zic de citit că până după bac nu am cum să termin Fires of Heaven. După am niște planuri mărețe în materie de lectură. O să am o tonă de timp. Acum în vacanța asta am stat așa să fac lucrurile care nu pot aștepta prea mult știind că se va termina foarte repedă. După bac o să-mi restructurez totul. Deși probabil tot nu o sa dorm. Sper să ajung un om mare. Să intru la facultă calumea și-apăi dupaia oi vedea eu ce fac. Numa să mă pun pe treabă, că de putut știu că pot. Dacă aș reuși cumva prin absurd să mă mut din Romania ar fi teribil de fain. Îmi și imaginez, America undeva… deja știu pe ce arunc banii, arme și muniție cât cuprinde. Dacă eram născut acolo, mă înrolam la ei în Forțele Speciale, sau ținteam sus, gen FBI. Dar așa, cu cetățenie română, pula. Parcă sunt blestemat în țară asta, dacă plec simt că o să am posibilități infinite, o să am altă viața, o să fiu alt om, voi cunoaște altfel de persoane. Mai vedem noi.

Viața se împarte în etape. Etapele se împart și ele în etape mai mici. Și tot așa. Într-o zi, o să-ți faci o prietenă, într-o alta o să te desparți de ea, apoi va veni o zi în care vei descoperi un lucru pentru care ai o pasiune foarte mare, în altă zi vei cunoaște o persoană care va fi cea mai bună prietenă a ta. Niciodata nu suntem conștienți de zilele sau perioadele astea de tranziție. Dar de fapt atunci ar trebui să sărbătorim. Damn, uite persoana asta o să-mi schimbe viața. Acum patru ani când am cunoscut-o pe Adriana nu știam că asta o să-mi schimbe viața. Trebuia să sărbătoresc, nu ? Acum patru ani când m-am înregistrat pe Darkmark, nu știam că va deveni o parte din mine. În toamna lui 2006 am aflat de parkour, habar nu aveam atunci cât de important va deveni pentru mine. Anul trecut în primavară l-am descoperit pe Russia, de unde șă știu că datorită lui voi deveni și eu jucător de Call of Duty, comentator pe Youtube și pasionat de arme ? De unde era să știu că din momentul în care l-am văzut pe el am știu că vreau să ajung în America ?

Momentele astea marchează schimbări radicale în viața noastră. Atunci ar trebui să sărbătorim și să ne bucurăm de ele. Pentru că sunt total aleatorii. Evenimentele astea se produs într-un interval de timp, într-un anumit an, într-o anumită lună, șamd. Doar nu ne apucăm să ne punem dorințe de fiecare dată când se schimbă luna. Sunt doar formalități, e amuzant să le facem, dar nu trebuie să te aștepți să se schimbe ceva doar din cauza lor. Dacă îți spun noapte bună nu înseamnă că vei dormi bine, dacă îți spun poftă bună nu înseamnă că o să-ți pice bine mâncarea, șamd. Și-au pierdut înțelesul, esența, și e trist. Nici nu realizezi ce spui de fapt. Te trezești doar că intri într-o cameră și spui „Bună ziua”. S-a modelat societatea poate într-un mod greșit. Sunt un om care e de părere că fiecare detaliu în parte contează infinit de mult. Atunci, de ce să nu fie poate niște prostii de genul ăsta care să facă de fapt omenirea să fie așa cum e. Dacă am fi toți buni și înțelegători, dar TOȚI, crezi că ar mai fi nevoie de formalități și politețuri. La ce bun ? Sunt niște cretinități, de fapt.

Așa că nu vă așteptați la schimbări doar pentru că s-a învârtit o țâră Pământul. Totul e la fel. S-a schimbat doar cifra din capătul dății. Dacă nu a fost o coincidență și nu ai trecut într-o etapă nouă a vieții în perioada asta, atunci tu tot ăla ești, persoanele din jur tot alea sunt, totul e la fel. Dar va veni și ziua în care lucrurile mărețe se vor întâmpla. But you need to think bigger. Why 2012 ? Why limit yourself to this year ? De ce ți-ai cumpăra mașină anul ăsta și nu în 2014. Poate atunci ai avea șanse la una mai bună decât acum. Who knows. Faith is strange. Be careful what you wish for.. That’s what I’m saying. Just let things come by themeseles and enjoy your life. Don’t make it all about what you don’t have. Be glad for what you DO have. You don’t want to be caught a sad man by the end of the world, right ?

Trebuie totuși să recunosc că în general tot ce am spus mai sus se aplică la majoritatea femeilor care au sub 18-19 ani. Deja de la 20 în sus parcă tot le mai vine mintea la cap. Însă majoritatea puștoaicelor de 16-17 ani au probleme teribile.  Au toate impresia că ele știu totul, că vezi doamne cât au trăit ele, ce deștepte sunt, ce joacă ele prostanii pe degete, ele au pizdă și therefore primesc orice, ele nu tre să dea explicații nimănui că de, ele au pizda, nu noi, șamd. Sincer, nu merită să intrii într-o relație cu o cretină d-asta, îți fuți zilele și viața și tot. Nu merită mă și să găsești una calumea de vârsta asta e greu. Mai ales daca ești un dobitoc ca mine care se implică în relații. Oh nu, henceforth I shall not give a fuck anymore. I’m done looking for the right girl. E o tâmpenie. Nu frate, mai bine singur, joc cât Call of Duty vrea pula mea, fac ce vrea pula mea, vorbesc cu cine vrea pula mea, fut pe cine vrea pula mea, PUNCT. Nu-mi trebuie mie femeie să mă fută la cap sau, as a matter of fact, să o fut eu pe ea la cap. Că și eu sunt mai nebun și na, mai bine scutesc adolescentele de temperamentul meu de alpha male :)).  Așa că, dragele mele, unless you want to blow me, fuck me or give me a sandwich, spare me of your advanced mental retard.

Deci, dacă o fată se apucă și-ți bagă bullshit d-ăsta, pretexte, minciuni, vrăjeli, etc. las-o-n pula de proastă și vezi-ți de ale tale. Cum să te apuci mă să-i cumperi bomboane și trandafiri ? Pahaha. Alea le merită dacă stă cu tine și te iubește, nu dacă vrea să se despartă de tine din motive tâmpite (care oricum nu-s adevărate). Când o sa am și eu douăzeci și ceva de ani, să-mi găsesc o tipă calumea, deșteapta, frumoasă, drăguță, etc. atunci da, relație serioasă șamd. Dar acum, FUCK ALL THE BITCHES. Enjoy your life guys. There’s enough time for women.

Watch this video on YouTube.

În primul rând sunt obsedat de melodia de mai de jos, după ce m-am uitat la Bad Boys I,II. Will Smith e actorul meu preferat și acum mă uit la toate filmele din filmografia sa, pentru că mno, ori sunt fan ori nu mai sunt.

Watch this video on YouTube.

Am lucrat un timp îndelungat la un website și totul a fsot în zadar din păcate. Tipul pentru care îl făceam tot încerca să mă aburească el pe mine în legătura cu cele 3 milioane de dolari pe care vezi-doamne le avea el la 18 ani și că mergea la școală cu Maseratii și plătește curve and stuff. Evident că el e doar un ratat mic și mincinos care n-are altceva de făcut decât să te pună să lucrezi ampulea și la sfârști să nu te plătească. M-a tot mințit că mi-a băgat banii pe card, și eu în fiecare zi dă-i și mergi la bancomat. Băi și nu intrau nu intrau. Ce dracu să intre daca nu i-a trimis. El nu că i-a trimis ca i-a trimis. M-a tot vrăjit până când m-am săturat. L-am sunat zic gata pică afacerea, și zice bine cum vrei salut. Mă în morții mă-tii de mincinos, și mă ia el pe mine că sigur mi i-a trimis. Cum dracu să mi-i trimită dacă zice bine cum vrei salut. Să fim serioși. Și el era cel care îmi spunea că el se pișă pe 200 de euro și se sterge la cur cu ei dimineata dupa-masa si seara. Hai ma lasi..

In orice caz, site-ul trebuia sa fie un magazin online pentru produse naturiste si sa se numeasca sCart. In orice caz, mai jos e un screenshot al site-ului in caz ca vrea cineva sa-l cumpere. O sa modific logo-u cu orice doriti voi sa pun acolo. Site-ul foloseste PrestaShop, si este deja codat si terminat. Oricine il vrea poate sa-l cumpere, facem si modificarile si adaugari si tot ce doriti, pretul e 200 de euro negociabil.

Săptămâna asta a fost foarte ciudată pentru comunitatea Call of Duty. Urmau să facă un tournament sponsorizat de un miliardar, Alki David, și au renunțat până la urmă, pentru că ala e puțin cam tzicnit. Gen arăta dildo-uri în livestream și zicea că o să transmită în direct sinuciderea unuia cu o boală în fază terminală. Cică era o glumă dar totuși, how fucked up is that ? Și cam toți youtuberii pe care îi respect s-au retras din competiție, Whiteboy, Woody, Wings, TmarTn, etc.

După chestia asta a început altă chestie, cu video bumping, Practic chestia asta înseamnă că își readuc videoul înapoi sus în subscription box, ca și cum abia l-au uploadat. E o metodă practic de a promova și mai mult clipul. Personal nu văd nimic în neregulă cu asta. Eu oricum dau Load more videos și mă uit la absolut tot ce apare. Nu e ușor, dar asta e, pasiunea pentru CoD și dragostea pentru comentatorii mei preferați contează cel mai mult ( All Homo <3 ).

Că tot veni vorba de Call of Duty, am postat un clip nou pe MisterKillcam care sper să vă placă. Îl puteți urmări mai jos. Mi se pare cel mai bun de până acum și în materie de gameplay și în materie de comentariu. Vreau să mai fac cât de curând. Deși ieri am reușit să am primul meu BlackBird și Chopper Gunner azi am mai avut două sau trei blackbird-uri și un chopper gunner (pe care l-am folosit de data asta). Am jucat mult Domination azi și vreau să mai joc pentru că e un mod de joc la care nu sunt foarte bun (m-am mai îmbunătățit recent) și care e foarte important. În orice caz, sper să vă placă clipul și articolul. Have nice day ! PS: HD video >:)

Watch this video on YouTube.

Recent am cumpărat și Modern Warfare 2, după ce am jucat timp de câteva luni pe AlterIWnet. M-am gândit că e cazul să-mi arăt devotamentul gigantei serii Call of Duty. Am în sfârști ocazia să compar cele două jocuri. Poți juca MW2 pe AlterIW, dar nu se compară. Dacă tot am început, ar trebui să continui și să dezolvat acest subiect, care de fapt este cel mai important. Am crezut că dacă o să cumpăr MW2 o să scap de toți WallHackerii și AimBoterii de acolo. De asemenea am crezut că voi scăpa de noobtuberi, de commando, etc. nu are rost să încep, și voi da de altă clasă de jucători. M-am înșelat. Rău de tot. De cheateri nu am dat încă, e adevărat, dar în schimb am dat de tot restul felurilor de idioți. În general NoobTuberi. Sunt cei mai mulți. E plin. Practic nu poți juca în unele lobby-uri, trebuie să te cobori la nivelul lor sau să campezi hardcore. Either is not a choice for me. Deci tre să ies să caut alt lobby. Matchmakingul e mult mai încet decât cel de pe AlterIW și aștepți mult până găsește un meci. Când în sfârșit îl găsește trebuie să aștepți 90 de secunde intermission. Ăsta nu e un lucru rău. De multe ori vroiam să fac modificări la clase pe Alter și nu aveam timp. În orice caz, începe alt meci, dai de Commando, Painkiller, Danger Close, Cold Blooded, Thumper, RPG, etc. La un moment dat ți se urcă la cap. E fantastic. Nu înțeleg de ce ai da rewards și avantaje unor playeri proști. Adică deathstreaks. Dacă mori de trei ori la rând îți dă un fel de Juggernaut (un boost de health pentru câteva secunde). De ce ai face asta ? Ca să atragi cât mai mulți jucători, buni și proști bănuiesc. E adevărat astea erau și pe Alter, dar aici sunt la un cu totul alt nivel. Apoi, am avut în sfârșit un meci în care îi distrugeam pe îi, it was a total annihilation. Evident, am fost înjurat și făcut cheater și hacker. Hhh. N-am folosit în viața mea un cod de CoD (ce ironic) și nici nu am intenționat să o fac. Vreau să fiu un jucător bun, nu să mă mint că sunt un jucător bun.

După ceva timp au început în sfârșit să vină meciurile bune. A fost absolut genial, superb. Pentru că așa este jocul în sine. Am dat și de oameni de treabă și de oameni care nu sunt ofticați și am dat de mulți care erau mai buni ca mine. Asta nu înseamnă că am început să îi fac codați, știu să recunosc un jucător bun când îl văd. Din păcate majoritatea nu are această capacitate. Modern Warfare 2 este un joc superb. Este ceva ce nu poți să explici până nu îl joci și nu îl „simți” la adevărata sa valoare. Când dai de noobi și de toate probleme pur și simplu nu mai vezi asta. Am regretat mult la început că l-am cumpărat, dar apoi mi-am dat seama că începusem pe picior greșit relația cu jocul ăsta, în varianta sa originală. Merită. Merită jucat până la ultimul cent. Asta totuși nu mă face să uit de părțile sale extraordinar de proaste.

Black Ops în schimb este un joc excelent. Este echilibrat, nimeni nu e avatantajat de un lucru anume sau dezavantajat de altul. Evident sunt arme mai bune și arme mai proaste, dar asta e și realitatea. Însă mulți folosesc de exemplu Ak47u. Eu sunt zero barat când o folosesc. Asta nu înseamnă că nu e bună. Fiecare armă se potrivește pe mâna altuia. E un joc pentru toți. Nu te trezești cu un GL care trage la 5 metri distanță de tine și totuși tu sari în aer de parcă ar fi fost bomba de la Hiroshima. Black Ops la început nu mi-a plăcat. Nu prea e un joc de FFA. E foarte team-based și mai slow-paced decât Modern Warfare 2. Am jucat totuși un timp și am început să-l iubesc. E superb. E, dacă nu mai bun ca MW2, cel puțin egalul său. Deși înclin spre Black Ops. E amuzant că se spune că primul C0D pe care îl joci e preferatul tău. CoD 4 nu prea îmi place și totuși pe el am pus mâna întâi și întâi. După MW2 și abia apoi Black Ops.

În orice caz, chiar dacă la momentul actual Black Ops este mai mișto decât Modern Warfare 2 (IMO), acest lucru nu se întâmplă decât din cauza tâmpeniilor din MW2. Dacă Modern Warfare 3 va fi ce promite, Black Ops va înceta să fie CoD-ul meu preferat cu siguranță. MW3 va tinde către perfecțiune și sunt sigur de asta. Cât despre Battlefield.. chiar nu e genul meu de joc așa că nu comentez. Nu știu despre Battlefield 3, însă în Bad Company 2 n-am rezistat mai mult de 20 de minute după ce l-am cumpărat. It’s just not my game.

Call of Duty <3

Have nice day !

În primul rând, voința. Întotdeuna am fost de părere că dacă vrei ceva, poți. De cele mai multe ori e adevărat. Dacă îți dorești cu adevărat să rămâi treaz, poți învinge somnul și oboseala. Totul vine cu un preț totuși. Vei fi din ce în ce mai obosit și organismul tău va fi mult mai slab cu cât trece mai mult timp fără odihnă. La un moment dat, trebuie să treci peste voință și să te culci dacă nu vrei să leșini sau să ai vreo cădere și să ajungi la spital.

Îl al doilea rând orice produs de genul cafea, Coca-Cola, Pepsi sau energizante te ajută destul de mult. În realitate ele au un efect fizic dar și psihic. Fizic deoarece cofeina te va ține treaz eliminând senzația de oboseală chiar dacă ea există și ai nevoie de odihnă. Aceste substanțe doar maschează ceea ce se întâmplă cu organismul tău și poate duce la chestii foarte grave, așa că trebuie să știi când să te oprești. Din punct de vedere psihic, doar faptul că știi că bei ceva ce te va ajuta să rămâi treaz va ajuta creierul tău în mod inconștient (cu ajutorul subconștientului) să te țină în picioare.

Către dimineață vei începe să simți oboseala cel mai tare. Sunt momentele cruciale, dacă dorești să stai toată noaptea treaz e faorte important să nu dormi DELOC. Nici măcar 10 minute. Dacă faci asta, te vei simți atât de obosit când te vei trezi (chiar și dupa doar 10 minute) încât nu vei mai fi în stare de nimic tot restul zilei și mai bine te culci la loc și te odihnești. Așadar ori dormi 8-9 ore să te refaci ori rămâi treaz. Senzația de oboseală de dimineață va dispărea o dată cu trecerea timpului. Dacă pe la ora 6-9 te simți foarte obosit, în jur de 11-12 deja nu vei mai simți asta. Către seară vei începe din nou să te simți foarte obosit și atunci ar fi momentul să te culci. Încă o noapte albă s-ar putea să-ți zăpăcească rău de tot organismul. Dupa o noapte albă, acesta trebuie să se refacă o perioadă îndelungată de timp, întrucât odihna este foarte importantă.

Dacă simți în timpul nopții că te ia somnul du-te la baie și dă-ți cu apă rece peste față pentru a-ți reveni. Acest lucru te va ajuta foarte mult să scapi de senzația de oboseală. Nu pentru mult timp totuși. De asemenea, dacă vrei să rămâi treaz, nu încerca să faci asta pe întuneric. Noi dormim noaptea cu un motiv, negrul odihnește ochii noștrii și ne permite să ne odihnim cel mai bine. De asemenea întunericul induce o stare de somnolență și adormi cât ai zice pește. Așa că.. aprinde lumina. Cât mai multă lumină pentru a te ține treaz.

În orice caz, pentru a da randament și a avea cea mai mare eficiență în activitățile din timpul zilei este foarte important să fii odihnit. Dacă stai o noapte treaz, acest lucru ar trebui să se întâmple foarte rar. De multe ori în loc să te uiți la un film care durează pâna la ora 12, mai bine te culci de la 10 și ai două ore în plus de odihnă care contează foarte mult. Dacă te odihnești bine, a doua zi vei avea o stare bună și vei fi în formă, fiind eficient în activitățile tale. Dacă nu, timpul câștigat de-a lungul nopții făcând orice ai face, îl vei pierde degeabă a doua zi, pentru că nu vei fi în stare de nimic și vei dormi pe tine.

Așa că, oameni buni, aveți grijă cu odihna. Este foarte importantă și nu trebuie neglijată.

PS: Știți vorba aia, faceți ce zice Popa, nu ce face. (în fiecare „noapte” mă culc la 5 dimineața)

Have nice day !

Motivul pentru care le lansează pe rând îmi este și acum neclar. În fond, cui îi trebuie pentru Xbox își ia pentru Xbox, PC pentru PC, PS3 pentru PS3. Nu e ca și cum eu am Black Ops și pe Xbox și pe PC și dacă le lansează deodata nu voi cumpăra DC-ul pentru ambele dar dacă le leansează pe rând da. Să fim serioși, câți oameni în lumea asta dețin jocul asta pe doua sau chiar trei platforme ? Foarte puțini și este mult probabil ca nici aceia să nu cumpere DLC-urile pentru toate platformele. Sau ce, dacă le lansează pe rând mă apuc eu să le cumpăr DLC-urile și pentru PS3 și Xbox chiar dacă nu dețin nicio consolă, doar ca să le fac un bine. Nu pot înțelege. Fiecare platformă cu treaba ei, fiecare utilizator își cumpără DLC-ul pentru ce îi trebuie lui. Ar trebui lansate în aceeași zi. Poate vor să creeze suspans și să fii mai nerăbdător să îl cumperi, deși să fim serioși, suspans deja există. Cel puțin pentru mine e destul.

Dar de ajuns cu plângerea de milă, să trecem la DLC-ul Annihilation în sine. Spuneam că va conține patru hărți noi pentru Multiplayer și una pentru Zombies:

1. Hangar 18 – Se află în baza militară ultra secretă Area 51 (Zona 51) unde te vei lupta prin laboratoare experimentale, hangarul pentru SR-71 (Blackbird) și o cameră misterioasă pentru autopsii.

   

2. Drive-In - Bătălii pe distanțe scurte printr-un teatru din anii 60, cu un chioș de snak-uri și o cameră de jocuri.

   

3. Silo – Inflitrează-te într-un șantier secret uriaș pentru construirea rachetelor nucleare pe un câmp de bătălie multi-etajat.
   
4. Hazard – Joacă pe acest teren de golf potrivit pentru un dictator, aflat pe falezele din Cuba, unde casele pentru cluburi și gazonul îngrijit se întâlnesc cu lunetiști ascunși în nisip.
   
5. Zombii se întorc în “Annihilation”, jucătorii dezvăluind secretele misteriosului “Shangri-La,” un mormânt legendar pierdut în jungla exotică, unde noi specii de zombii pândesc prin labirinturile înselătoare ale cavernelor subterane. Umblă printre capcane fatale și dezleagă scretele întunecate îngropate între pereții mișcători ai acestui templu infestat cu zombii.
   
   

Acestea sunt noile hărți din pachetul DLC „Annihilation”. Eu personal sunt foarte interesat de ele și abia aștept să apară pentru PC. Deținătorii de Xbox au cumpărat DLC-ul acesta și deja au început să scoată video-uri cu acest conținut proaspăt. xJawz a postat un comentariu cu gameplay pentru harta Hangar 18 și unul pentru Hazard pe care le puteți urmări mai jos:

Watch this video on YouTube.

Watch this video on YouTube.

TmarTn a creat trei clipuri cu sfaturi pentru hărțile Hangar 18, Drive-In și Silo (voi updata lista de îndată ce apar video-uri și pentru Hazard și Silo):

Watch this video on YouTube.

Watch this video on YouTube.

Watch this video on YouTube.

Puteți urmări un videoclip și cu harta pentru zombii „Shangri-La”, de asemenea, mai jos:

Watch this video on YouTube.

Asta este tot ce vă pot oferi deocamdată, dar de cum voi afla data de lansare pentru PC și PS3 vă voi anunța și pe voi într-un post nou !

Have nice day !

FEAR 3 nu este un FEAR. Ori cel puțin, eu nu am deloc impresia că joc FEAR. Nu este aceeași atmosferă, ai zice ca nu face parte din aceeași serie. Am sentimentul că joc un FPS gratis, eșuat. Horror ? Nu, deloc. Grafica e slabă, nici nu ai spune că e joc din 2011. Level design-ul refuză să te impresioneze, câteva picături și dâre de sânge nu sperie pe nimeni. Mă rog, aproape pe nimeni. Toate eventimentele sunt scriptate, dacă mori și tre să reiei de la ultimul checkpoint, nu mai are nicio șansă să-ți atrag atenția măcar, un eveniment care ar trebui să te sperie. E același, exact același. Am avut impresia că joc o versiune beta eșuată pentru Modern Warfare 2 sau ceva. Al doilea level e exact ca nivelul din Modern Warfare 2 atunci când ești în Favela. What the hell? E joc horror sau tactical war FPS ? Misiunea aia a fost gen Get to tha choppa ! gen. Am râs dar am și plâns în același timp. Și voi spuneți probabil „Ah, măcar dacă nu te sperie e un shooter bun”. Nu, nu e. E mediocru cel puțin.  Nu îl pot compara cu Battlefield, Call of Duty, Crysis, etc. pentru că ar fi o insultă la adresa acestor jocuri extraordinare.

Dar destul cu răul. Să vedem și ce e bine. Păi mai nimic. Singura chestie care m-a impresionat au fost cinematic-urile, cu adevărat mișto făcute. Am vrut să termin jocul doar ca să văd toate cinematic-urile însă după vreo jumătate de ore am abandonat ideea întrucât nu mai puteam îndura nici măcar un minut în „măreața” continuare a lui FEAR 2, unul dintre cele mai bune jocuri pe care le-am jucat eu și pe care l-am terminat cu o mare părere de rău că nu e mai lung.

În orice caz, producătorii au un talent fantastic de a distruge serii de jocuri cu renume prin sequeluri total cretine și în care a fost pusă o muncă de cel mult câteva luni amărâte și aia făcută în silă. Totul se reduce la bani bănuiesc.

Have nice day !

Watch this video on YouTube.

Ce o sa postez aici ? Ei bine de acum un an de când mi-a expirat domeniul m-am cam schimbat puțin deci în caz că ai citit vechiul blog ăsta s-ar putea să aibă ceva nou față de celălalt. Ce, nu știu încă. Totuși intenționez să repostez (puțin îmbunătățite) câteva dintre cele mai bune articole pe care le-am scris eu. O să scriu mult despre Call of Duty și despre alte jocuri bănuiesc. Sunt destul de obsedat de asta lately so yeah.. O să scriu despre diferite proiecte în webdesign pe care le am, poate o să fac și niște tutoriale în caz că este cineva interesant. De asemenea articolele despre Parkour și Freerun sigur nu vor lipsi. Review-uri la filme/cărți/albume și așa mai departe, plus tot felul de alte povești. Ah, ce ziceți, sunteți interesați or ba ?

Pentru cine nu mă cunoaște, am 18 ani, sunt din Brașov, citesc mult (în general fantasy și SF), joc mult Call of Duty (Mw2 și Bo), practic Parkour de 4 ani jumate și Freerun de vreun an și jumătate, sunt webdesigner (adică fac site-uri) și în general foarte pasionat de computere. Ascult foarte multe genuri de muzică, printre care metal, acoustic rock, country, rap, dubstep, dnb, rnb, soul, blues și câte puțin din alte genuri. Am un papagal șto pe nume Roco, mega-bestie. Îmi plac o grămadă de seriale dar cu precădere LOST, Flashforward, Flashpoint, The Event, Falling Skies și Heroes. Filmul meu preferat este Inception. Altceva cred că veți afla pe parcurs ce aflu și eu și scriu aici :)).

Have nice day !